Wednesday, August 31, 2011

"Tré Armstrong Give Back" Foundation Launched in Toronto: An Interview with Tré Armstrong


Monday August 15th 2011 – Canadian TV celebrity, dancer, choreographer, actress and “So You Think You Can Dance Canada” Judge Tré Armstrong is bringing the Spirit of Dance by launching her new not-for-profit foundation “Tré Armstrong Give Back” based in Toronto. The event was marked by a fabulous party held at The Spoke Club in Toronto, 600 King Street West. The mission of the new foundation is clear, to make dance and creative artistic expression accessible to the youth across Canada, that may otherwise not have the opportunity, and to inspire their artistic hopes, dreams and passions. Dance empowers people and Tré wants to give that empowerment to all youth, regardless of their circumstances and in some cases, because of just who they are! The “Tré Armstrong Give Back” Foundation will focus on developing life skills through enjoyable youth programming and performing arts at the community level alongside educational classes and seminars, promoting continued learning along with the development of key life and social skills. The “Tré Armstrong Give Back” Foundation believes every child should be allowed to explore their inner “spirit of dance”.

I had the pleasure of attending this glamorous event and interviewing Tré Armstrong on her new foundation.

Victoria West: How did the idea of the “Tré Armstrong Give Back” Foundation appear?

Tré Armstrong: In 2007 I rented a dance studio for 3 hours, held three classes and had 30 participants. And it was all for FREE! I figured there was something to this, and at Christmas in 2009 I held another event called Give Back, giving a full day of free dance classes while raising money and food for charity. Now, in 2011, we just finished our 4th Give Back event, with over 400 kids, 25 dance and movement classes and so much more!

VW: What were the steps you had to take to start and launch the foundation?

TA: Talk to a lot of people who have opened up a foundation in the past that are still successful, as well as speak to those already in the not-for-profit sector to find out the DOs and DON’Ts. Then, assembling my Board of Directors, Executive Director and pillars of the foundation came next. Finally, legalizing was the final first step, of many more to come I assume, lol.

VW: Who helped you along the process?

TA: All my Board of Directors, Executive Director, current youth dance program participants, my mother, brothers and family, close friends, many volunteers and of course God.

VW: You dedicate your work to children and youth. How will they benefit from the “Tré Armstrong Give Back” Foundation?

TA: We will have free dance programming across Canada for youth ages 7+. Our foundation's mission is to make performing arts more accessible to our nation's future leaders. Our aim is to make available scholarships and awards for various areas of dance and their performance artists and artistic institutions.

VW: Are there any criteria by which children and youth to benefit from the “Tré Armstrong Give Back” Foundation will be selected?

TA: A non-biased selection format will be used at all times.

VW: What are the objectives of the “Tré Armstrong Give Back” Foundation in the near future?

TA: To continue The Give Back Event at Canada's National Ballet School in Toronto and expand it across Canada, host a national youth dance event to increase awareness to the fact that “Dance Saves Lives” and raise money to continue youth initiatives such as D-Tour, an urban dance program run in underserved communities.

VW: In the long run, what are your expectations and what do you hope to accomplish with the “Tré Armstrong Give Back” Foundation?

TA: Continued financial support is what is needed at this point in order to bring dance and performing arts programming to places like Winnipeg, Halifax, Brampton and Calgary. We really want this foundation to solidify its synergetic work with various partners in the community at large so that we can continue to bring more free youth programming to areas across Canada that truly need and deserve the engagement. Dance saves lives, literally, and I am living proof.

For more information on the “Tré Armstrong Give Back” Foundation please visit www.trefoundation.org.



Photo: Victoria West

Friday, August 26, 2011

Revista Vogue USA, august 2011


N-am mai cumparat revista Vogue USA de cateva luni, mai exact din luna aprilie, dar cand am vazut numarul de august la chioscuri, mi-a atras atentia imediat. In fiecare an, editia de august a revistei Vogue este The Age Issue, si anul acesta editia varstei de la Vogue o prezinta pe Sarah Jessica Parker, 46 ani.


Cand am vazut Vogue Age Issue cu Sara J. Parker pe coperta pe tarabele de ziare, mi-am adus aminte imediat de primul film Sex and the City, 2008, cand Carrie Bradshaw a aparut in aceeasi editie a varstei publicata de revista Vogue, in acel pictorial al rochiilor de mireasa pe care Carrie l-a facut in film (fotograful de la Vogue Patrick Demarchelier a avut o aparitie cameo in film in calitate de realizator al pictorialului lui Carrie). Si acum insasi Sarah Jessica Parker, intrepreta legendarului personaj Carrie Bradshaw, este prezentata in Vogue Age Issue, dar de data aceasta nu in calitate de mireasa ca in film, ci in calitate de femeie de cariera si de familie. Un pictorial realizat de Mario Testino.







Un nou film cu Sarah Jessica Parker in rolul principal va aparea in curand pe marile ecrane (16 seprembrie 2011) -- I Don't Know How She Does It, un film in care eroina Kate Reddy, mama a doi copii, face eforturi sa gaseasca echilibrul intre cariera si viata de familie. De-abia astept sa vad acest film.

Mare nunta mare in lumea modei! Dylan Lauren (37 ani), fiica designerului Ralph Lauren, s-a casatorit pe 11 iunie cu omul de afaceri Paul Arrouet (41 ani). Nunta a avut loc pe proprietatea creatorului de moda Ralph Lauren si a sotiei sale Ricki Lauren din Bedford, Westchester County, New York, si a avut 314 invitati. Rochia de mireasa a lui Dylan Lauren a fost creata de insusi tatal Ralph Lauren. Dylan Lauren detine o afacere in industria cofetariei. Fiul lui Ralph Lauren, David Lauren (39 ani), de asemenea s-a casatorit anul acesta, cu Lauren Bush, fiica lui Geoge W. Bush si Laura Bush.

Photo Credit: Sebastian Kim

In aceasta luna revistele de moda au inceput sa prezinte noile tendinte pentru sezonul de toamna-iarna care ne bate la usa. Printre preferatele podiumurilor din acest sezon se numara tendinta florala (Winter Florals), tendinta umerilor exagerati (Statement/Bolder Shoulders), rochiile de dantela (Lace), blanurile (Fantastic Fur), printurile Reptile, trendul paietelor (Embellishment). Un pictorial realizat de Stephen Meisel.











In fiecare luna Vogue ne prezinta Vogue Point of View. Fiind editia varstei, mesajul Vogue din aceasta luna este ca noi femeile suntem frumoase la orice varsta, si nu ar trebui sa ne fie frica de anii pe care ii avem.

VOGUE POINT OF VIEW – SEIZE THE DAY

Want to know a Vogue secret? Obsessing about your age, and your “flaws”, is never chic. Don’t-give-a-damn is the MOST FASHIONABLE QUALITY ever known. A seventeen-year-old from East L.A. with a strict budget and a stellar SENSE OF SELF can be as fabulous as a 36-year-old Parisian style-maker with a charge account at Colette. She knows how to fully EMBRACE this self, this day. She knows what shade of turquoise or amber brings out her eyes. (…) Age? Sure, it’s just a number. But that doesn’t mean you should pretend you’re a number you’re not. Dressing like a club-hopper when you’re a WOMAN OF SUBSTANCE undermines your own POWER. Being a conformist when you’re in your 20s would be a sin. When we write about dressing through the decades, we’re advocating that you embrace the INDIVIDUAL. Take possession of your unique personal style. Because how many women can be you?

Sunday, August 14, 2011

O saptamana de vacanta


Am comis-o din nou… Mi-am luat o saptamana de vacanta pentru mine. M-am simtit foarte bine in ultimele 10 zile, deconectata, detasata si relaxata. A fost atat de relaxant, incat aveam unele momente cand simteam ca ceva imi lipseste, si ceea ce imi lipsea era agitatia si ritmul meu alert de viata cu care sunt obisnuita in fiecare zi. La fel cum am procedat si in vacanta mea precedenta de acum 3 luni, in aceasta saptamana mi-am acordat timp mie insami in totalitate – cumparaturi, cinema, saloane de frumusete, piscina, si alte placeri de care in mod obisnuit nu am timp, sau am timp foarte putin. De asemenea, am petrecut mai mult timp cu Alex – ne-am jucat si ne-am plimbat impreuna mai mult decat o fac de obicei.

Sambata, 6 august. L-am scos pe Alex la o plimbare in cartierul nostru, si ne-am intalnit cu vecinii nostri care si-au scos si ei copiii la plimbare, aproximativ de aceeasi varsta cu Alex. Cei patru copii nazdravani, trei baietei si o fetita, au incins o hora de joaca pe cinste, cu mingi, baloane, masinute si alte jucarii. Dupa ce Alex s-a plictisit sa alerge mingea prin cartier, l-am luat la piscina – alta runda de distractii.

Seara am avut musafiri – ne-au vizitat doi prieteni, care au petrecut alaturi de noi o seara linistita pe terasa din spatele casei noastre.

Duminica, 7 august. Fiind duminica, am lenevit acasa. M-am relaxat, am citit, m-am uitat la TV, am rasfoit blogosfera. Seara am fost invitati la o mica petrecere la vecinii nostri.

Luni, 8 august. Dupa ce l-am dus dimineata pe Alex la gradinita, am mers la mall pentru cinema si cumparaturi. Nu eram sigura la ce film sa merg, dar urma sa ma hotarasc la fata locului. Cand am ajuns la cinema-ul din mall-ul respectiv si am vazut lista filmelor din acea zi, m-am hotarat sa vad Friends with Benefits, o comedie cu Justin Timberlake si Mila Kunis in rolurile principale. Mai erau 2 ore pana la inceperea filmului, asa ca in acest interval de timp m-am hotarat sa merg la o runda de cumparaturi.

Prima oara am intrat la Gap. Ma interesau o pereche de blugi noi, iar Gap este unul din brandurile mele preferate in materie de blugi. Acum ceva timp am vazut la ei niste blugi albi grozavi, colectia 1969, si mi-a cam ramas gandul la ei, la fel si intentia sa mi-i iau cu prima ocazie. Cand am intrat in magazin, am vazut un afis mare cu blugii mei pe unul din peretii magazinului. Am mers direct spre afis si l-am intrebat pe unul din angajati: “Mai aveti blugii astia?” “Da, uite-i acolo, pe raftul ala”. Bingo! I-am luat cu mine in cabina de proba, si de parca lucrurile nu mergeau deja destul de bine, am constatat ca imi voi lua blugi cu o marime mai mica decat ma asteptam. Yupiii, am mai slabit!

Gap.com

Mi-am continuat sesiunea de shopping la un magazin canadian de incaltaminte, Pay Less Shoe Source. Un alt item de pe wish-list-ul meu era o pereche de sandale wedges. Am gasit perechea perfecta, in denim, care pe de asupra fac o combinatie perfecta cu blugii mei noi. I-am si purtat de cateva ori pana acum, si sunt foarte comfortabili.

PayLess.com

Urmatoarea mea oprire a fost la Sears, unde am facut cateva cumparaturi pentru Alex, dar si pentru casa.

Intre timp au trecut cele 2 ore pe care le-am alocat shopping-ului, si am mers la cinema sa vad filmul Friends with Benefits. Dar sincer nu am fost impresionata de acest film. E o comedioara draguta, dar nu excelenta, puteam si sa ma lipsesc.

Marti, 8 august. Dimineata dupa ce l-am dus pe Alex la gradinita, am intrat intr-un magazin de haine de vizavi, pe care il observasem cu o zi inainte, si imi facusem o nota de memorie sa il vad. Nu era vreun magazin de firma, ci unul simplu de cartier (in zona greceasca a orasului), dar vroiam sa arunc o privire. Oferta magazinului era una… modesta, care nu m-a lasat masca, iar calitatea produselor expuse nu m-a convins, asa ca nu mi-am luat nimic. Dar in schimb, cand intru intr-o incapere alaturata a magazinului, ce sa vad? Genti fake Louis Vuitton, Chanel, Gucci, Burberry. Waaw! Este prima oara cand vad fake-uri de vanzare intr-un magazin, asa, pe fata. Pana acum credeam ca sunt doar online, pe diverse site-uri obscure care iti promit marea si sarea. Cand vedeam genti fake prin oras la cate o cucoana, ma intrebam oare de unde le procura. De pe site-urile alea, sau sunt si locuri in Toronto unde cineva le vinde? Ei bine, unde erau fake-urile? In cartierul grecesc! Omul vindea louis vuittoane cu $60, burberry cu 60$, gucci cu $60 si chaneluri cu $70. Ma uitam amuzata la gentile alea, care erau pline de imperfectiuni si cusaturi aiurea, si am observat de exemplu ca pe una din vuittoane scria pe exterior (nu doar in interior) “made in France”, adica “made” cu m mic. Ha-ha, ma gandeam, bine ca macar au avut bunul simt sa scrie “France” cu F mare. Proprietarul a vazut ca ma uit la genti si s-a apropiat de mine, sa vada daca poate-poate vinde o geanta. Urmatoarea discutie a avut loc intre noi:

El (aratand spre un burberry): Va place geanta? E frumoasa, si are pret bun, si nu e mare diferenta intre asta si celelalte (prin “celelalte” referindu-se la alea veritabile).

Eu: Ba eu as zice ca e mare diferenta.

El: Da, poate, dar intr-un mall o geanta de asta e… nu stiu… $300.

Eu: Mai degraba $1,000… Chiar aveti voie sa vindeti gentile astea?

El: Da, avem voie.

Eu: Si nu va este teama c-o sa vina Louis Vuitton peste voi sa va dea in judecata? Au fost dati in judecata oameni doar pentru ca au cumparat si purtat fake-uri, ca sa nu mai spun de vanzarea fake-urilor.

El: Da, avem voie sa le vindem.

Cand am vazut ca o tine pe a lui, am zambit si i-am urat o zi buna, dupa care am plecat. Daca omul e convins ca poate sa vanda fake-uri ziua in amiaza mare pe o strada aglomerata din Toronto, cine sunt eu sa-l conving de contrariul?

Intre timp afara a inceput sa ploua cu galeata. Acum cateva saptamani mi-am uitat umbrela in metrou intr-o dimineata cand mergeam la serviciu, si de atunci am ramas fara umbrela. Tot ziceam ca imi iau o umbrela noua, dar nu am apucat. Si cand am vazut ce ploaie s-a starnit, am intrat in magazinul de alaturi, vecinii fake-urilor, si mi-am luat o umbrela. De data asta mi-am luat o umbrela mica, din aia care se pliaza si iti incape in geanta, ca sa o port tot timpul in geanta si sa nu o mai uit prin metrou. Este a doua oara cand imi uit umbrela in metrou, prima oara mi s-a intamplat acum 5 ani.

Tot in acea zi vroiam sa merg la Ontario Science Centre, un centru al stiintelor din Toronto, care se afla in drum spre casa mea. La Ontario Science Centre poti vedea expozitia stiintifica permanenta, iar la fiecare cateva luni este prezentata si cate o expozitie temporara. Actuala expozitie temporara de la Ontario Science Centre se numeste CSI si are ca tema investigatiile criminalistice. Vroiam sa vad expozitia CSI, dar cand am vazut ca ploaia nu se mai opreste, mi-a perit tot cheful sa mai merg la Ontario Science Centre, si am plecat direct acasa.

Miercuri, 10 august. Dimineata am mers la un salon de frumusete pentru o sedinta de beauty, iar la pranz am mers din nou la cinema, de data asta sa vad filmul The Help, cu Emma Stone in rolul principal, o drama a carei actiune se petrece in Mississippi in anii’60, si care are ca subiect conflictele rasiale din Sud. Filmul este foarte bun si vi-l recomand cu drag. Dupa film, am intrat la o librarie Indigo din apropiere si mi-am luat cartea The Help de Kathryn Stockett, care a stat la baza filmului.

Joi, 11 august. In acea zi, fiind o vreme frumoasa, am vrut sa merg din nou la Ontario Science Centre, sa vad expozitia CSI. Dar cand am ajuns acolo, am constatat ca biletul pentru vizita la CSI (care dureaza cam jumatate de ora) include si vizita la expozitia permanenta (care dureaza in medie 3 ore). Acum 2 ani am mai fost odata cu familia mea la Ontario Science Centre pentru a vedea o expozitie temporara, si atunci biletele se vindeau separat pentru expozitia permanenta si temporara. Si de data aceasta vroiam sa fac la fel, sa vad doar CSI, nu si intreg centrul, pentru ca mi-ar fi luat prea mult timp, si n-as fi vrut sa-l vizitez singura. In afara de aceasta, mi-am dat seama ca nu am apartul foto la mine, si n-as fi putut sa fac poze. Nu sunt sigura daca pozele sunt permise la expozitia permanenta de la Ontario Science Centre, dar daca da, as fi dispusa sa petrec 3 ore in centru doar cu conditia sa pot sa fac poze. Asa ca pana la urma am luat decizia sa nu intru la Ontario Science Centre, ci sa mergem intr-o duminica toti trei sa vizitam centrul in intregime.

Vineri, 12 august. A fost cea mai calda zi din aceasta saptamana, numai buna de piscina, si am profitat de ocazie sa merg la piscina noastra din complex. Pana acum am mers la piscina doar cu Alex, iar de data aceasta am avut ocazia sa merg singura (Alex fiind la gradinita). In acelasi timp, sezonul piscinelor se cam incheie pentru acest an, pentru ca nu mai este atat de cald afara (saptamana aceasta temperaturile la Toronto au fost sub 30 de grade), si probabil asta a fost ultima mea balaceala la piscina pe anul acesta.

Sambata, 13 august si duminica, 14 august. Ultimul weekend al vacantei mele. In aceste doua zile n-am facut nimic deosebit, ci doar m-am relaxat acasa, m-am plimbat cu Alex, am citit, m-am uitat la TV, am rasfoit blogosfera, am scris. Maine ma intorc la birou.

Friday, August 05, 2011

Sunt in vacanta


Incepand cu azi sunt in vacanta, pana pe 15 august. De-abia am asteptat sa iau o pauza. Ultima oara am fost in vacanta acum 3 luni, in mai, si deja simteam nevoia sa-mi incarc din nou bateriile. Vara in Toronto e splendida, de ce sa o petrec in intregime la birou? Mai ales ca programul de la jobul meu imi permite o relaxare mai mare in timpul verii, decat in perioada iernii cand are loc sezonul aglomerat in finante. Cum nu eram foarte ocupata la birou in ultimele saptamani, m-am hotarat sa mai iau o saptamana de vacanta.

Nu mi-am propus sa plec nicaieri in aceasta vacanta, ci doar sa stau acasa o saptamana si sa petrec timp pentru mine. Luna trecuta am plecat intr-o minivacanta cu familia mea la Montréal, si drumul lung pana acolo s-a dovedit a fi unul dificil pentru copilul meu; asa ca de data aceasta m-am hotarat sa raman acasa, pentru a nu-l supune pe Alex unui stres al plecarilor la drum lung. Pe de alta parte, ultima mea vacanta a fost de asemenea o vacanta “pentru mine”, si m-am gandit ca mi-ar placea sa repet aceasta experienta.

“Pentru mine” insemnand cumparaturi, saloane de frumusete, cinema, TV, piscina, lecturi, scris, rasfoit blogosfera, dormit pana mai tarziu. Inca nu m-am hotarat ce film sa vad la cinema, dar sigur voi gasi un film dragut pe care mi-ar placea sa-l vizionez. Ultima oara am fost la cinema, ati ghicit, cand am fost in vacanta; am vazut atunci Something Borrowed, Briedsmaids si Hangover II. La fel si cu shopping-ul mai serios, sau cu saloanele de frumusete – in mod obisnuit nu am timp de asemenea rasfaturi, noroc ca mai iau vacanta o data la cateva luni.

Va doresc un weekend superb tuturor!